Cumpara aur online - repede, sigur si la costuri minime
 Acvariu  Apa  Filtrare  Incalzire  Iluminare  Hrana  Pesti  Plante  Boli  Link-uri  Anunturi  Magazine  Tips Inregistreaza-te!
Acvaristica

Quick Links
Eco-BioSystem  |  Acvaristica @ Google  |  TOP 50 acvaristica                            7792948 vizitatori  
Catalog
  Pesti
  Plante
  Noutati
Articole
  Lista
  Noutati
Bursa
  Anunt nou
  Diverse
  Hrana
  Pesti
  Plante
User
  LOGIN
  Inregistrare
  Galerii foto
  Filme
Linkuri
  Romanesti
  Straine
  Parteneri
  Recomanda
Webring
  Lista
  Insciere
4933 utilizatori
inapoi prin webring inainte prin webring la intamplare prin webring
Killi.NET - Portal al grupului de specii Killi
In curand - Raci de acvariu
"Neolamprologus boulengeri" (Steindachner, 1909)
Ihtiologul Steindachner a descris aceasta specie pe lânga alte cinci, pe care i-au adunat familia Horn în anul 1908 in lacul Tanganjika ca fiind Julidochromis boulengeri. Aceasta descriere a fost contestata de catre Poll în 1946, considerând ca cele cinci specii sunt de fapt puiet ale altor specii. Mai târziu în 1956 a presupus ca sunt identice cu Neolamprologus becqui (descoperit de Boulenger în 1899). În reviziuirea sa despre bibanul colorat din lacul Tanganjika a corectat ideea, reintroducând bibanul colorat în familia Neolamprologus.

Mayer si colaboratorii sai au publicat în acelasi an descrierea unui ciclid considerat necunoscut pe care l-au numit Lamprologus kiritvaitbai. În scurt timp a iesit la iveala ( Staeck 1988 ) ca acel biban colorat este de fapt Neolamprologus boulengeri si ca noua descriere prin urmare nu a fost valabila. Primele exemplare din aceasta specie au fost comercializate în Germania în 1985 ca pesti ornamentali de acvariu.

Masculii din Neolamprologus boulengeri pot sa ajunga în acvariu la o lungime de 7 cm. În schimb femelele ramân cu mult mai mici si cresc pâna la 5 cm. În afara de aceasta deosebire ca aspect fizic nu exista deosebiri în proprietati fizionomice care ar fi vizibile pentru a determina fara îndoiala genul pestelui.

Culoarea de baza a Neolamprologus boulengeri este de un maro deschis. În regiunile de pe spate si de pe mijlocul corpului exista o linie longitudinala de pete închise dispuse vis a vis, adeseori pot fi contopite care pot alcatui linii perpendiculare neregulate sub forma de nor.
Proprietatea cea mai importanta de culoare a acestei specii alcatuieste o pata mare neagra pe înnotatoarea de pe spate. Înnotatoarele inferioare sunt galbui iar înnotatoarele de pe partea superioare sunt negre. Restul înnotatoarelor sunt gri ce bat spre negru de fum.

   
  • Habitatul
    Habitatul natural al Neolomprologus boulengeri sunt vaile nisipoase a lacului Tanganjika. Originea exacta a exemplarelor tip sunt necunoscute. Al doilea loc de provenienta unica exacta se gaseste în jurul orasului Kigoma, care este situat în partea nord estica a apelor ce apartin Tanzaniei.


  • Modul de trai
    Este asemanatoare ca si la majoritatea pestilor. În ape de tarie mijlocie cu o valoare de pH în domeniul bazic. Neolomprologus boulengeri apartine ciclidelor, folosind scoicile goale a melcilor. Fundul acvariului se acopera cu un strat de nisip pâna la 5 cm, peretele din spate se prevad cu pietre potrivite, unele prevazute cu gauri pentru a le asigura locuri de ascunzis.


  • Pe stratul de nisip se aseaza si scoici goale. Masculii au intentia sa ridice în stratul de nisip o movilita de aproximativ 30 cm, în mijlocul careia pot sa fi dispuse pâna la 3 case de scoici goale. De cele mai multe ori carcasele molustelor sunt plasate cu deschiderea în sus pe vârful unei movilite, fiind îngropat încât doar deschizatura ramâne vizibila. Activitatea îngroparii este preluata înainte de toate de femela pentru care aceasta utilizeaza doua tehnici si anume saparea si scoaterea nisipului. Spre deosebire de celalalte ciclide, scoicile goale servesc în exclusivitate femelelor pentru somn si adapost. În cazul primejdiilor parasesc teritoriul lor pentru a cauta adapost în fisurile rocilor.

  • Cresterea artificiala
    Îngrijirea speciei nu este dificila. Femelele pot sa depuna peste 60 de icre, cavitatea din scoica abia este suficienta pentru depunerea unei transe de icre. Adeseori de aceea se pot vedea o parte din icre care se gasesc pe deschiderea scoicii. Femela preia îngrijirea pe când masculul apara habitatul comun. Dupâ depunerea icrelor agresivitatea parintilor creste si nu prezinta timiditate fata de mâna îngrijitorului si ataca muscând mâna acestuia. La început pestii tineri au o culoare perfecta de camuflaj, încât abia pot fi observati pe nisip. Desi sunt minusculi cresc alaturi cu larvele crabului salin.
  • Acvariu  |  Apa  |  Filtrare  |  Incalzire  |  Iluminare  |  Hrana  |  Pesti  |  Plante  |  Boli  |  Link-uri  |  Anunturi  |  Magazine
    Despre noi  |  Contact
    Acvaristica Webring este o proprietate a ACVARISTICA.COM. Copyright ©2002 - 2005 Acvaristica.COM. Termeni si conditii.
    SEO Administrator