|
|
 |
 |
|
|
|
|
|
|
Iluminatul acvariului, de la teorie la practica
- autor: D-nul
, redactor la trustul "Gazeta" |
|
La ora actuala, circula doua teorii, printre specialistii in acvaristica. Prima se refera la lumina
repartizata pe suprafata de apa. A doua ia in calcul volumul acvariului.
Din proprie experienta, consider ca prima varianta este buna pentru acvariile a caror coloana de
apa nu depaseste 40 de centimetri. Acest lucru inseamna un acvariu a carui inaltime maxima este de 45-50 cm
(diferenta o reprezinta grosimea substratului si spatiul fara apa din partea superioara a acvariului).
Cea de-a doua varianta se aplica mai rar, numai pentru acvariile speciale, cu inaltime foarte mare,
ceruta de anumite specii de pesti (de exemplu, scalari).
Din pacate, cei mai multi acvaristi sunt adeptii celei de a doua teorii care, dupa cum vom vedea, se
dovedeste falsa in foarte multe situatii.
|
Calitatea luminii
Cel mai important lucru este ca orice acvariu cu plante naturale are nevoie de tot spectrul luminii;
aceeasi lumina este necesara chiar si pestilor, pentru dezvoltarea lor optima. Iata de ce lumina artificiala
buna este cea care se apropie de lumina naturala.
|
 |
Altfel spus, componentele de culoare ale lampii utilizate trebuie sa formeze o lumina alba, placuta la ochi,
dar care sa satisfaca cerintele pestilor si, in special, ale plantelor. Din aceste motive (dar si altele -
temperatura si consum de electricitate) becurile cu incandescenta au fost inlocuite cu tuburi fluorescente
("neoane", cum ne-am obisnuit sa le numim).
|
 |
Nu va voi plictisi cu unele caracteristici (iluminare pe suprafata care se masoara in lux, intensitate care
se masoara in candela, flux care se masoara in lumen, lungime de unda care se masoara nanometri).
Voi mentiona insa temperatura de culoare care se masoara in grade Kelvin (K), indicele de redare a culorii
(IRC) si dominanta de culoare.
Temperatura de culoare. Lumina zilei are intre 5 500 si 10 000 K, in functie de momentul
zilei si anotimp. Este bine ca tubul/tuburile fluorescente utilizate sa se incadreze in aceasta plaja.
|
| Lumina(sursa) | Temperatura de culoare |
| Bec obisnuit | 1.000 - 2.000 K |
| Tub daylight | 3.000 - 6.000 K |
| Tub trifosforic | 10.000 K |
| Soare - cer variabil | 5.500 - 8.000 K |
| Soare - cer senin | 9.000 - 10.000 K |
|
Indicele de redare a culorii. Este un parametru care poate scoate in evidenta sau diminua
culorile pestilor si/sau plantelor. Se considera ca un tub este bun pentru acvariu, daca are un IRC de cel
putin 80; cea mai mare valoare ajunge la 98.
Dominanta de culoare. Din pacate, nici un tub fluorescent nu este perfect. Ochiul uman poate
fi pacalit, nu si planta.
|
Cateva vorbe despre tuburi
|
O data cu dezvoltarea accesului la informatie, a inceput o adevarata nebunie legata de "piatra filosofala" a
utilizarii tuburilor fluorescente, unele lipsite de pragmatism, care duc la costuri ridicate de intretinere
a acvariului si inmultirea exagerata a algelor (chinuitoare pentru acvarist). Inainte cu mullti ani, atunci
cand stiam doar ca folosim "neoane", nu ne faceam probleme, iar pestii si plantele se dezvoltau in bune
conditii. Acum suntem "filosofi"! De aici si teoriile fara numar.
Dupa parerea mea, cele mai bune tuburi fluorescente sunt - repet - cele "daylight" (lumina de zi), cu
dominante de culoare albastru si rosu (culori necesare dezvoltarii plantelor), dar nu in exces. In imaginea
alaturata, puteti vedea cum arata lumina unui tub de buna calitate, care impaca "si capra, si varza"
(in cazul de fata, Osram 12-950; asemanatoare sunt Osram 22-940, Osram 32-930, Osram 72-965, Philips TLD 965,
Philips TLD 950, Philips TLD 865, Philips TLD 840, Sylvania HQI 5200K, Sylvania daylightstar, Sylvania grolux
etc.)
|
 |
Unii acvaristi folosesc, pe langa tubul fluorescent cu lumina de zi, si un tub trifosforic
(Sylvania aquastar, Triton, Powerglo etc.) sau unul special pentru dezvoltarea plantelor
(Philips TLD 89 aquarelle, Osram fluora 77 sau AquaGlo). Dezavantajul completarii iluminarii cu astfel de
tuburi este ca algele ne vor da multa bataie de cap. In schimb, plantele vor creste mai repede, iar pestii
vor avea culorile mai vii. Depinde ce urmariti! Dumneavoastra, stimati cititori, veti decide!
|
Mentiune.
Lampile cu tuburi fluorescente trebuie montate intr-un suport trapezoidal (cu baza mare a trapezului in jos),
confectionat din tabla, cu lungimea egala cu cea a lampii.
Pentru a ajuta lumina, cel mai simplu este sa vopsim tabla in alb. Si mai bine este daca, pe langa vopsea,
se adauga un reflector. In comert exista reflectoare foarte bune, dar si foarte scumpe. Simplu este sa
cumparati folie de aluminiu pentru incalzit mancarea (se gaseste la magazinele de menaj), pe care sa o
lipiti in interiorul suportului.
Una sau mai multe lampi?
De cate ori va hotarati sa achizitionati/comandati un acvariu, este bine sa alegeti lungimea in functie de
dimensiunile lampilor cu tuburi fluorescente. Foarte important este, de asemenea, sa achizitionati numai
lampi "standard". Altfel, riscati sa nu gasiti tuburi de schimb, atunci cand se uzeaza (la aproximativ sase
luni).
Puteri recomandate si lungimile tuburilor (in paranteze, tuburi cu aceeasi lungime, care se pot folosi pe
aceeasi lampa):
15 (16) w - 36 cm;
18 (20) w - 60 cm;
36 (40) w - 120 cm.
|
 |
Fata de dimensiunile date, lungimea acvariului trebuie sa fie mai mare cu 4-5 cm, astfel incat lumina sa
nu se piarda in exterior. De asemenea, partea inferioara a suportului lampii trebuie sa acopere aproximativ
75 la suta din suprafata capacului acvariului.
Recomand sa se foloseasca un tub mai puternic, decat doua sau trei mai mici.
In primul rand, iluminarea cu un tub mai mare ofera mai multa lumina, decat doua sau trei mai mici. In al
doilea rand, un tub mai mare are viata mai lunga.
Nota.
Cele mai frumoase acvarii pe care le-am vazut, atat in tara, cat si in strainatate, au fost cele lungi,
cu profunzime si putin adanci (exemplu - Lxlxh=125 sau 130x35x45 cm). La un magazin, mi-a placut un
acvariu de 130x35x35 cm. Era iluminat cu un singur tub de 40 w, iar lumina "scalda" decorul
In tabelul de mai jos, sunt prezentate cateva caracteristici relevante, ale unui tub oarecare.
|
| Watt |
Lumen |
Lux |
| 8 |
160 |
20 |
| 15 |
290 |
35 |
| 20 |
400 |
55 |
| 25 |
500 |
80 |
| 30 |
650 |
90 |
| 40 |
960 |
120 |
|
Socoteli.
Sa presupunem ca avem nevoie de 40 w. Daca folosim doua tuburi a cate 20 w, obtinem 800 lumen sau 110 lux.
In cazul unui singur tub de 40 w - 960 lumen si 120 lux. Inseamna ca un singur tub mai mare asigura un flux
mai puternic (lumen) si o iluminare mai mare pe suprafata (lux).
Dar daca urmariti o asociere de tuburi (de exemplu, daylight + trifosforic), atunci teoria mea cade.
Dumneavoastra decideti!
|
Cata lumina folosim
Pentru a nu ne complica, vom lua in calcul numai puterea necesara iluminarii acvariului, masurata in watt,
deoarece la magazine vi se ofera, de exemplu, tuburi de 20 w, nu de 400 lumen sau 55 lux.
Pentru inceput, va prezint iluminatul general, raportat la volumul de apa:
- lumina puternica sau standard: 0.6-0.9 w/l;
- lumina medie: 0.4-0.5 w/l;
- lumina slaba: 0.2-0.3 w/l;
|
Iluminarea in functie de suprafata acvariului
Sa vedem ce lumina este necesara, in cazul in care ne raportam la suprafata acvariului (pentru usurinta,
luam in calcul cotele exterioare ale vasului, lungime x latime = suprafata in centimetri patrati):
- lumina slaba: aproximativ 10 w/900 cmp (exemplu - pentru un acvariu de 60 cm x 30 cm = 1800 cmp
ar fi nevoie de 20w);
- lumina medie: 15 w/900 cmp (exemplu - pentru acelasi acvariu ar fi necesara o lampa cu doua
tuburi a cate 15 w);
- lumina puternica sau standard: 20w/900 cmp (exemplu - pentru acelasi acvariu ar fi necesara o
lampa cu doua tuburi de cate 20w).
|
Analiza
Sa definim mai mult acvariul din exemplul dat. Adaugam inaltimea (h) de 40 cm. Rezulta un volum teoretic de
72 litri.
Iluminare standard raportata la volum: 72 l x 0.8 w/l = 57,6 w.
Iluminare standard raportata la suprafata: 40 w.
Concluzie. Puterea consumata s-a redus cu 30 la suta, dar efectul luminii a ramas acelasi!
In plus, algele se dezvolta mai putin.
|
Studiu de caz
In continuare, voi demonstra practic avantajul calcularii luminii in functie de suprafata apei.
Experimentul l-am facut pe doua acvarii ale mele.
|
 |
| Acvariul 1. | - | Lxl=58x26=1500 cmp; |
| | - | Lxlxh= 58x26x39=59 l; |
| | - | Iluminare initiala=2x20 w (daca luam in calcul volumul, ar fi trebuit vreo 50 w, pentru standard); |
| | - | Consum pentru 12 ore de iluminat= 480 w zilnic |
| Acvariul 2. | - | Lxl= 64x32=2048 cmp; |
| | - | Lxlxh=64x32x45=92 l; |
| | - | Iluminare initiala=2x20 w (daca luam in calcul volumul, ar fi trebuit cam 75 w, pentru standard); |
| | - | Consum pentru 12 ore de iluminat= 480 w zilnic. |
|
Rezultat. In ambele acvarii, algele opacizau geamul din fata, in mai putin de o saptamana.
Din acest motiv, am redus lumina, prin scoaterea cate unui tub de la fiecare acvariu. Plantele se dezvolta
bine in continuare, pestii se vad foarte bine, dar algele le curat o data la doua saptamani, si atunci sunt
putine. De asemenea, inportant: economisesc zilnic 480 w, ceea ce inseamna pe luna 14-15 Kw.
Noua iluminare tine cont numai de suprafata acvariului!
Concluzie finala. Va apartine dumneavoastra, stimati cititori!
|
|
|
|
|
|
Pesti
