Cumpara aur online - repede, sigur si la costuri minime
 Acvariu  Apa  Filtrare  Incalzire  Iluminare  Hrana  Pesti  Plante  Boli  Link-uri  Anunturi  Magazine  Tips Inregistreaza-te!
Acvaristica

Quick Links
Eco-BioSystem  |  Acvaristica @ Google  |  TOP 50 acvaristica                            4809873 vizitatori  
Catalog
  Pesti
  Plante
  Noutati
Articole
  Lista
  Noutati
Bursa
  Anunt nou
  Diverse
  Hrana
  Pesti
  Plante
User
  LOGIN
  Inregistrare
  Galerii foto
  Filme
Linkuri
  Romanesti
  Straine
  Parteneri
  Recomanda
Webring
  Lista
  Insciere
4933 utilizatori
inapoi prin webring inainte prin webring la intamplare prin webring
Killi.NET - Portal al grupului de specii Killi
In curand - Raci de acvariu

Calitatea apei din acvariu   -  autor:  D-nul  Traian Dobre, redactor la trustul "Gazeta"

Chimicalele dauneaza grav sanatatii pestilor

Orice substanta chimica introdusa in acvariu face mult rau pestisorilor nostri, indiferent daca este vorba de dezinfectante sau ingrasaminte pentru plante. Practic, cele mai multe reprezinta saruri mai mult sau mai putin toxice, care dauneaza in timp. Iata de ce apa acvariului trebuie sa aiba o anumita calitate, anumiti parametrii fizico-chimici, necesari dezvoltarii sanatoase a pestilor si plantelor, de care trebuie sa tinem cont. Poate sa ajute, in cele mai multe cazuri, doar putina sare de bucatarie fara iod.


Cateva "utile"

  • Temperatura.
  • Este un factor foarte important de care trebuie sa tinem seama, daca vrem sa avem pesti sanatosi. Iata de ce termometrul este un accesoriu obligatoriu in orice acvariu. Daca temperatura mediului scade sub cea suportata de pesti, apa trebuie incalzita. Cea mai facila cale este utilizarea unui incalzitor cu termostat. Inainte de a fi introdus in acvariu, esalonam incalzitorul cu ajutorul unui termometru de precizie (electronic sau cu mercur), intr-un alt vas, mai mic. Acest lucru este necesar, deoarece valorile inscrise pe incalzitor nu corespund intotdeauna temperaturii reale.
    Atentie! Mutarea pestilor dintr-un vas in altul, cu temperaturi diferite (chiar si o diferenta de un singur grad conteaza!), poate duce la moartea lor. Trecerea se face treptat, de-a lungul a 10-20 de minute, pentru adaptare! Este periculoasa pana si turnarea apei reci peste apa calda din acvariu!
    Regula. Cu cat temperatura apei este mai mare, cu atat cantitatea de oxigen dizolvat este mai mica! Din acest motiv, este bina sa fie marita aerarea, cand creste temperatura. Valoarea optima de oxigen in apa este de 5-8 mg/l.


  • Duritatea generala.
  • Reprezinta cantitatea totala de saruri/minerale (in special calciu si magneziu) dizolvate in apa. Se masoara in:
    - grade frantuzesti (dTH) = 10 mg/l de carbonat de calciu (CaCO3);
    - grade englezesti (dGH) si nemtesti (dDH) = 10 mg/l de oxid de calciu (CaO).

    Echivalenta: 1 dTH = 0.56 dGH sau 1 dGH = 1.78 dTH.

    Cele mai multe teste/kituri de masurare a duritatii exprima dGH.
    Tipuri de apa, in functie de duritate:
    - apa foarte moale = maximum 4 dGH;
    - apa moale = 4-8 dGH;
    - apa medie = 8-12 dGH;
    - apa dura = 12-20 dGH;
    - apa foarte dura = peste 20 dGH.


  • Duritatea carbonatilor
  • (sau temporara). Se refera numai la prezenta carbonatilor si bicarbonatilor, nu si la calciu si/sau magneziu. Variaza in functie de bioxidul de carbon (CO2) dizolvat in apa. Se masoara in:
    - grade frantuzesti (dTAC);
    - grade englezesti/nemtesti (dKH).
    Cele mai multe kituri de masurare a duritatii carbonatilor exprima dKH. Toate reprezinta aceleasi valori.


    Test pH

  • Aciditate/alcalinitate
  • (pH). SIndica prezenta ionilor de hidrogen (H+) in apa. Se masoara pe o scara de la 1 (mediu acid) la 14 (mediu bazic sau alcalin). Apa neutra are valoarea 7. Aciditatea este invers proportionala cu duritatea si direct proportionala cu nitrificarea apei (din nou vorbim de ciclul azotului: amoniac - nitriti - nitrati).
    Atentie! Mutarea pestilor dintr-un vas in altul, cu pH diferit, poate duce la moartea lor. Totdeauna trebuie facuta o trecere lenta, pentru adaptare, ca si in cazul schimbarii temperaturii!
    In lipsa unui test pentru pH, se poate folosi unul pentru KH. Duritatea carbonatilor (KH) stabilizeaza valoarea pH-ului. Procesele de degradare biologica si consumul de bioxid de carbon de catre plante afacteaza deseori capacitatea de tamponare a apei (valoarea KH). O valoare scazuta a KH duce la variatii puternice ale pH-ului (acidifierea apei). In acvariile noastre, o valoare a KH intre 5 si 10 dKH asigura un pH stabil si o crestere viguroasa a plantelor.
    Aici se incheie plictiseala, cu "lectia de chimie". Nu voi intra in alte amanunte (saruri solubile si/sau insolubile, alte tipuri de duritate, mineralizare etc.). O singura mentiune: metalele grele (prin sarurile lor) prezente in exces in apa sunt daunatoare.


    Test KH


    Apa de la robinet

    Toate primariile din Romania, care detin statii de tratare, dezinfecteaza apa cu clor sau cloramina (occidentalii folosesc deja, in acelasi scop, ozonul care nu-i toxic). O fi bine pentru noi, intrucat ne scapa de microbi, dar este o catastrofa pentru acvariu. Clorul este deosebit de toxic, omoara tot ce este viu - pesti, plante si bacterii care prelucreaza combinatiile de azot. Singura modalitate de a scapa de clor este sa lasam apa la "aerisit", intr-un vas, timp de 3-5 zile, inainte de a o introduce in acvariu. Nu recomand folosirea unor substante chimice pentru neutralizarea clorului, intrucat schimba chimia apei (creste sulful!).
    In urma tratarii apei (depinde de zona):
    - duritatea generala = 6-14 dGH;
    - duritatea temporara = 4-6 dKH;
    - pH = 6.5-9
    In functie de cerintele pestilor, atat duritatea, cat si aciditatea se pot modifica. Dar si pestii se pot adapta conditiilor locale, fara a ajunge la un pH mai mic de 5.5 sau mai mare de 9 (sau in functie de specie)!
    Cea mai simpla metoda pentru restabilirea calitatii apei este improspatarea (se schimba saptamanal 10-25%). In cazuri grave, se recomanda inlocuirea treptata a unei cantitati mai mari, in transe de 10-25%, la intervale de 3-5 zile. De asemenea, plantele naturale joaca un rol deosebit in chimia apei, stabilizand biotopul.
    Alcalinitatea poate fi marita prin adaugarea unor oxizi de calciu (se gasesc in comert) sau putin bicarbonat de sodiu (se gaseste in farmacii).
    Cresterea duritatii se poate realiza prin adaugarea de apa minerala bogata in calciu, dar nu carbogazoasa (!) sau substante din comert (oxizi si carbonati de calciu si magneziu, bicarbonat de sodiu).
    Cresterea aciditatii se face prin adaugarea de turba/granulat de turba (in filtru si/sau substrat - atentie, turba poate tulbura apa!) sau de cantitati mici si in dilutie mare de acid clorhidric (HCl) - numai in cazuri exceptionale! De asemenea, nu strica adaosul de bioxid de carbon (CO2), necesar si pentru cresterea plantelor. In lipsa unei instalatii sofisticate, este foarte bun si sifonul clasic (acid carbonic, un acid instabil care se descompune in apa si bioxid de carbon, cu reactie reversibila).



    Cea mai simpla instalatie de CO2, o sticla de suc, incarcata cu sifon, pe care o agitam usor din cand in cand.


    Acest acid se combina cu diferiti oxizi, rezultand saruri insolubile care precipita si ajung in filtru. De regula nu este nevoie de acidifiere, pentru ca tendinta apei din acvariu este de marire a aciditatii (!).


    Alte surse de apa

    In lipsa apei potabile, se poate lua apa din fantana sau apa de izvor. Insa trebuie testata inainte de a o introduce in acvariu, deoarece exista riscul sa omoram unele specii, din cauza duritatii excesive.
    Apa din rauri sau lacuri nu este recomandata, deoarece contine oxizi de metale grele (cupru, zinc, plumb etc.), metan, microorganisme daunatoare, incarcatura microbiana mare, ceea ce in final duce la imbolnavirea si moartea pestisorilor.
    Apa de ploaie este deosebit de periculoasa, intrucat este acida si contine in exces derivate de plumb, carbon, sulf si azot (din atmosfera poluata!), provocand intoxicatii grave, mortale.



    Ciclul azotului, pe scurt

    Resturile de hrana, dejectiile pestilor, plantele sau pestii morti intra repede in putrefactie. Astfel, materia organica se transforma in amoniac (NH4), o substanta toxica. Bacteriile Nitrosomonas transforma amoniacul in nitriti (NO2-), care sunt mai toxici decat amoniacul. In continuare, bacteriile Nitrobacters oxideaza radicalul NO2- in NO3- (radical nitrati), substante de asemenea toxice. Aici se incheie ciclul azotului/nitrogenului. Nitratii sunt folositi in mica masura de plante, ca ingrasamant (se spune ca plantarea trebuie facuta numai dupa ciclarea acvariului). Insa, in mare masura, trebuie evacuati saptamanal sau la doua saptamani, prin schimbarea a 10-25% din apa acvariului.



    Apa tulbure, teribil de deranjanta

    In cazul acvariului nou, sunt numai doua cauze: apa murdara sau substratul nu a fost bine spalat. Remediu - ori o luati de la capat, ori asteptati timp de o saptamana sau zece zile, iar mizeria se va decanta; apoi porniti filtrul.
    Daca mediul este vechi, ciclat, cauzele sunt multiple:
    a)  hrana industriala care se dizolva in apa - se inlocuieste pana la 50% din apa si se schimba hrana;
    b)  hrana data in exces - se inlocuieste pana la 50% din apa, se reduce cantitatea de hrana (trebuie sa fie consumata complet de pesti in 2-3 minute); hrana va fi data de cel mult doua ori pe zi, dimineata si seara ( multi acvaristi isi hranesc pestii o singura data pe zi);
    c)  prea multi pesti in raport cu cantitatea de apa - optim este 1 centimetru de peste/1 litru de apa;
    d)  plante microscopice verzi - se reduce lumina care este prea puternica si se improspateaza apa;
    e)  filtrare insuficienta, din cauza infundarii elementelor filtrante - se curata sau se inlocuiesc;
    f)  filtrare si/sau aerare prea puternica sau prea slaba - pompa unui filtru trebuie sa vehiculeze de 2-4 ori volumul acvariului / ora; filtrarea prea puternica formeaza turbioni care deranjeaza si pestii, nu numai substratul;
    g)  chimicale inutile in acvariu - se inlocuieste pana la 50% din apa;
    h)  exces de bacterii implicate in ciclul azotului - se inlocuieste pana la 50% din apa (vezi si punctele a, b si c);
    i)  piese de decor din materiale calcaroase, solubile - se scot acele obiecte si se inlocuieste pana la 50% din apa;
    j)  apa neimprospatata de multa vreme - se inlocuieste pana la 80% din apa, in doua sau trei transe, la interval de 3-5 zile.

    Putina sare nu strica

    Da, in acvariul cu apa dulce, putina sare nu strica - de obicei, nu mai mult decat o lingurita de sare la 10-15 litri de apa - daca nu sunt specii care au nevoie de apa putin acida (Ciclide), lipsita cat se poate de saruri (!). Alte specii (Molly) obliga la folosirea sarii! O cantitate mai mare poate dauna atat pestilor, cat si plantelor.
    Mentionez ca nu exista sare de bucatarie pura (clorura de sodiu/natriu - NaCl), decat in laboratoarele de chimie. Sarea extrasa din salina contine cantitati mici de pamant, de alte saruri, in special cloruri, ioduri si bromuri, precum si unii carbonati solubili sau insolubili. In acvariu nu trebuie sa folosim sare alimentara, tratata suplimentar cu iod! Cea mai buna este sarea bruta (gema), recomandata pentru muraturi si/sau topirea ghetii, iarna. Prezinta dezavantajul incarcarii. Din acest motiv, este bine ca, inainte de a o introduce in acvariu, sa o dizolvam prin fierbere si sa o lasam la racit, timp in care mizeria se decanteaza. Apoi turnam saramura cu grija in apa, astfel incat partea depusa sa ramana pe fundul vasului in care am fiert-o.
    Avantaje:
    - pune stavila dezvoltarii excesive a bacteriilor implicate in ciclul azotului, reduce si chiar elimina toxicitatea provocata de nitriti;
    - opreste dezvoltarea si/sau omoara unii paraziti periculosi;
    - intretine mucusul natural al pestilor, ferindu-i astfel de unele boli;
    - reduce pH-ul;
    - infraneaza dezvoltarea exagerata a unor alge microscopice.
    Dezavantaje:
    - infraneaza dezvoltarea multor plante;
    - in timp indelungat poate sa arda branhiile unor specii, provocandu-le slabirea, apoi moartea;
    - multe saruri alaturate in mod natural sarii de bucatarie sunt toxice si pot produce moartea pestilor.



    Regula asocierii speciilor

    Nu asociati mai multe specii de pesti in acelasi acvariu, pana cand nu aflati, pentru fiecare in parte, conditiile optime de mediu, dar si comportamentul lor - agresiv/rapitor sau pasnic. Informatii gasiti chiar pe acest site, in "Catalogul pestilor" sau intrati pe www.google.com (sau ro) si cautati specia dorita.
    Sa luam la intamplare trei exemple, trei specii diferite, asa cum le-am gasit pe Net:

    1)     Scientific Name : XipHopHorus helleri
        Family : Poeciliidae
        Origin : Mexico, Guatemala, Honduras
        Adult Size : 2 inches (5 cm)
        Social : Peaceful, suitable for community tank
        Lifespan : 4 years
        Tank Level : Top, Mid dweller
        Minimum Tank Size : 10 gallon
        Diet : Omnivore, eats most foods
        Breeding : Livebearer
        Care : Easy to intermediate
        pH : 7.0 - 8.2
        Hardness : 15-30 dGH
        Temperature : 64-77 F (18-25 C)

    2)     Scientific Name : PseudotropHeus zebra
        Family : Cichlidae
        Origin : Africa - Lake Malawi
        Adult Size : 5.5 inches (12 cm)
        Social : Territorial, aggressive
        Lifespan : 10+ years
        Tank Level : Mid, bottom dweller
        Minimum Tank Size : 20 gallon
        Diet : Omnivore
        Breeding : Egglayer, mouth brooder
        Care : Intermediate
        pH : 8.0 - 9.0
        Hardness : 10-18 dGH
        Temperature : 72-82 F (22-28 C)

    3)     Scientific Name : Pterophyllum altum
        Other names : Wild Angel
        Family : Cichlidae
        Origin : South America
        Adult Size : 7.5 inches (18 cm)
        Social : Peaceful
        Lifespan : 10+ years
        Tank Level : Mid dweller
        Minimum Tank Size : 20 gallon
        Diet : Omnivore, prefers live foods
        Breeding : Egglayer
        Care : Intermediate
        pH : 5.8-6.2
        Hardness : 1-5 dGH
        Temperature : 82-86 F (28-30 C)


    Analiza. Putem asocia cele trei specii?
    Nu luam in calcul marimea acvariului (tank level). Vom urmari numai aciditatea (pH), duritatea (hardness), temperatura (temperature) si comportamentul (social).

       Specie       pH       Duritate       Temperatura       Comportament   
       XipHopHorus helleri       7.0-8.2       15-30       18-25       pasnic   
       Pseudotropheus zebra       8.0-9.0       10-18       22-28       teritorial, agresiv   
       PteropHyllum altum       5.8-6.2       1-5       28-30       pasnic   


    Din punct de vedere al calitatii apei, primele doua specii ar putea fi asociate, dar comportamentul nu permite. De asemenea, speciile 1 si 3 au acelasi caracter pasnic, dar calitatea apei (pH si GH) difera radical. Iata de ce raspunsul referitor la asociere este categoric: NU!
    In acvaristica, la fel ca in viata, se spune ca trebuie sa gandim orice problema de mai multe ori si sa actionam o singura data!


    Traian Dobre

    Acvariu  |  Apa  |  Filtrare  |  Incalzire  |  Iluminare  |  Hrana  |  Pesti  |  Plante  |  Boli  |  Link-uri  |  Anunturi  |  Magazine
    Despre noi  |  Contact
    Acvaristica Webring este o proprietate a ACVARISTICA.COM. Copyright ©2002 - 2005 Acvaristica.COM. Termeni si conditii.
    SEO Administrator